Cum o blăstămat Sfântul Petru pe roşieni

179
views

„Demult, pe vremea când umbla Sfântul Petru pe pământ, spun bătrânii c-ar fi trecut şi pe la Roşia Montană. Ca orice călător, a nimerit ȋntr-o crâşmă. Roşienii fiind tare ȋmbietori din fire l-au ȋnconjurat ca pe un străin ce era şi au vrut să-l ominească cu vinars. Sf. Petru nu prea bea şi n-o vrut să primească ȋmbieturile roşienilor. Atâta le-o trăbuit, să fie ȋnfruntaţi de un moş.

S-or luat la bătaie.

„- Cum, tu nu vrei să bei cu noi te ţâi măreţ, mai măreţ ca noi? Te-am ȋmbiat din inimă, cu toată inima.”

Şi dă-i, şi dă-I, bătaie ca pe hoţii de cai. După ce-o scăpat din mâna băieşilor străflocat şi amărât, Sf. Petru o blăstămat. Zice că sfinţii ştiu blăstăma tare frumos şi să ȋmplineşte tăt ce ei spun.

“Voi roşienii să umblaţi tăt cu străiţile goale pe baie după aur şi oricât de mult găsiţi, să nu-l puteţi ţine şi să vă ajungă niciodată. Ce câştigaţi, la crâşme să daţi.”

Când or auzit roşienii un blăstăm aşa de frumos tulcuzit, cum n-or mai auzit de când se ştiu s-or ȋntristat foarte. Şi de-atunci tăt beau şi ȋmbie pe orice străin cu băutură din uiaga lor. Blăstămul ȋl cunosc numa bătrânii care or umblat cu străiţile tăt goale. Ăia tineri râd şi nu-l cred.”

Sursa: Legende populare mineresti, Ana Șoit