Curtea internațională de arbitraj solicită mai multe detalii atât de la reclamanți, cât și din partea statului român, drept pentru care a formulat șase întrebări la care inițiatorii procesului vor răspunde până în data de 5 mai, urmând ca România să transmită apărarea până la 30 iunie.

Procesul României intentat de Gabriel Resources LTD și Gabriel Resources (Jersey) LTD la Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții (ICSID) continuă. Statului Român i se cer despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani pentru acuzații de încălcare a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor încheiate cu Canada şi Marea Britanie Pentru. Pentru a verifica această sumă, ICSID a solicitat informații suplimentare.

Întrebările doresc să stabilească, în situația în care acestea există, momentele în care s-au produs încălcări ale tratatelor bilaterale de investiții, modul în care eventualele încălcări pot fi cuantificate în pierderi ale reclamanților, dacă există o politică sau practică sistematică a României împotriva celor două tratate bilaterale de investiții, relevanța pentru evaluarea daunelor raportat la prevederile tratatului bilateral de investitii a relației opiniei publice cu situația politică din România, dacă proiectul în sine de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România și neaprobarea ulterioară a acestuia au fost o încălcare a tratatului bilateral de investitii și care au fost efectele acestei respingeri.

Întrebările formulate de ICSID sunt următoarele:
(1) Pentru fiecare dintre revendicările reclamantului referitoare la tratatele bilaterale de investitii, la ce moment exact s-a produs încălcarea? Ce măsură precisă care poate fi atribuită României a avut drept rezultat presupusa încălcare pentru fiecare revendicare?

(2) Pretinsele pierderi ale reclamanților au avut loc (sau au început să se producă) în același timp în care se spune că încălcarea a fost consumată în cazul fiecăreia dintre respectivele revendicări? Ar trebui să fie cuantificate pierderile pretinse ale reclamanților la data la care se presupune că a avut loc fiecare încălcare? Dacă nu, este momentul în care pretinsele pierderi ale reclamanților au avut loc relevant pentru stabilirea răspunderii pentru o încălcare, raportat la fiecare revendicare?

(3) Conduita atribuită României este echivalentă cu o politică sau practică sistematică a statului care poate fi caracterizată ca o acțiune cumulativă care încalcă revendicările referitoare la tratatuele bilaterale de investiții, acțiune cumulativă definită în conformitate cu articolul 15 din Articolele privind responsabilitatea statelor pentru acte ilicite la nivel internațional? Părțile se pot referi la comentariile cu privire la responsabilitatea statului și / sau la articolul 15 din Articolele privind responsabilitatea statelor pentru acte ilicite la nivel internațional în elaborarea răspunsurilor lor.

(4) Cum și în ce măsură opinia publică și impactul acesteia asupra situației politice din România ar trebui să fie luate în considerare în evaluarea răspunderii și a daunelor raportat la prevederile tratatelor bilaterale de investitii?

(5) Reclamanții îşi menţin punctul de vedere că procesul care a condus la prezentarea unui proiect de lege Parlamentului în august 2013 și respingerea ulterioară a acestuia de către Parlament au fost o încălcare independentă a tratatelor bilaterale de investitii sau un element al unui comportament mai larg care a dus la o încălcare a tratatelor bilaterale de investitii? A existat vreo încălcare a legislației române în procesul care a dus la depunerea proiectului de lege și la respingerea finală a acestuia de către Parlament?

(6) Reclamanții îşi menţin punctul de vedere că a existat o încălcare a tratatelor bilaterale de investitii după respingerea proiectului de lege de către Parlament prin raportare la actele României care au avut loc numai în perioada următoare respingerii respective (adică, independent de orice act care a dus la respingerea respectivă)? În caz afirmativ, ce acte / acțiuni precise consideră că reprezintă încălcarea?

Surse:
Detaliile cazului Gabriel Resources Ltd. and Gabriel Resources (Jersey) v. Romania (ICSID Case No. ARB/15/31) I ICSID
O nouă etapă a procesului pentru aurul de la Roşia Montană. Tribunalul Băncii Mondiale pune întrebări pentru Gabriel Resources şi Statul Român I Adevărul