Ministrul propus la Cultură se declară pentru includerea Roșiei Montane în UNESCO

Ministrul propus pentru Cultură, Bogdan Gheorghiu, a declarat la audierile din comisiile parlamentare că una dintre prioritățile programului de guvernare este reluarea procesului de includere a Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. 

În cadrul audierii mai mulți parlamentari au făcut referire la Roșia Montană, în programul de guvernare propus existând o măsură privind situl cultural din localitate. 

Înainte de audieri, membrii Comunității Declic au propus parlamentarilor o serie de întrebări menite să obțină un angajament din partea lui Bogdan Gheorghiu cu privire la un calendar al acțiunilor menite să protejeze patrimoniul cultural al Roșiei Montane. Gheorghiu a arătat că una dintre prioritățile programului de guvernare așa cum acesta este scris a fost reluarea procesului de includere a Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, că trebuie urmărit cum se va termina procesul de arbitraj dintre compania Gabriel Resourses și statul român și că trebuie urgentate măsurile din partea statului român pentru revizuirea dosarului ce trebuie depus la UNESCO.

Gheorghiu este deputat PNL ales în 2016 în circumscripția nr. 35 – Suceava. Pe pagina web dedicată acestuia din cadrul portalului Camerei Deputaților sunt disponibile CV-ul, declarațiile de avere și interese și informații privind activitatea parlamentară.

Pe 22 octombrie, senatorul Mihai Goțiu anunța că, în urma negocierilor care au avut loc cu PNL, pentru susținerea învestirii Guvernului Orban, solicitările USR în domeniul mediului au fost acceptate, între ele numărându-se și agrearea ideii ca viitorul guvern să reia procedura de includere a Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Pe 24 octombrie se da publicității draftul programului de guvernare, în care, la măsura nr. 10 de la capitolul XIV Cultură, se propunea reluarea procesului de includere a sitului în patrimoniul mondial. Pe 28 octombrie se publica pe paginile de internet ale celor două camere ale Parlamentului României propunerea PNL de program de guvernare. Conținutul măsurii nr. 10 a capitolului dedicat culturii a rămas neschimbat față de draftul prezentat pe 24 octombrie: „pregătirea dosarelor pentru înscrierea unora din celor mai valoroase bunuri culturale imateriale în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial a Umanității – reluarea procesului de includere a Roșiei Montana în patrimonial UNESCO”.

Comunitatea Declic a solicitat membrilor comisiilor de cultură din parlament să-l întrebe, în cadrul audierilor, pe Bogdan Gheorghiu, care este calendarul pe care și-l asumă pentru ca Roșia Montană să poată intra în discuția Comitetului UNESCO de anul viitor, dacă va finaliza procedurile de clasare a unor obiective culturale din localitate ca monumente istorice, în condițiile în care comisiilor de specialitate au propus clasarea, dar procedurile au fost blocate de miniștrii anteriori, dacă va obține o hotărâre de guvern pentru transferul de la Ministerul Economiei a unor clădiri miniere istorice la Ministerul Culturii și care este calendarul Ministerului Culturii pentru implementarea măsurilor urgente de conservare și refacere a documentației de urbanism recomandate de UNESCO.

Audierea în comisie a început cu citirea, pentru circa 10 minute, de către ministrul propus a capitolului dedicat culturii din programul de guvernare, urmată de alte 10 minute de lectura a acestuia a unei selecții de alte fragmente din acest program.

A urmat o rundă de întrebări și observații ale membrilor comisiilor pentru cultură ale celor două camere ale Parlamentului, de jumătate de oră. La încheierea audierii, ministrul propus a răspuns pentru zece minute întrebărilor primite.

În ordinea luării la cuvânt, redăm mai jos, întrebările și observațiile membrilor comisiilor de cultură ale Parlamentului.

  • Mara Calista (PNL, deputat în circumscripția nr. 36 – Teleorman) a dorit să afle de la ministrul desemnat cum va „gestiona această speță, această situație foarte sensibilă a Roșiei Montane din România.”
  • Vlad Alexandrescu (USR, senator în circumscripția nr. 42 – București) a arătat că „în primul rând, trebuie trimisă notificarea din partea misiunii noastre permanente la UNESCO către Comitetul Patrimoniului Mondial până în luna ianuarie pentru repunerea pe ordinea de zi a discuției referitoare la Roșia Montană în Comitetul Patrimoniului Mondial care va avea loc în China în iunie 2020” și l-a întrebat pe Bogdan Gheorghiu dacă va face acest demers. Vlad Alexandrescu a mai întrebat dacă ministrul propus va finaliza procedura de clasare în Lista Monumentelor Istorice a unor obiective din Roșia Montană și dacă își propune să convingă guvernul pentru trecerea patrimoniului cultural minier de la ministerul economiei la ministerul culturii.
  • Nicolae Bacalbaşa (PSD, deputat în circumscripția nr. 18 – Galați) și-a început alocuțiunea privind subiectul Roșia Montană arătând că nu este „un specialist în cultură”, dar că este „un medic cu plăceri culturale și interese culturale”, s-a referit la interesul arheologic cert al zonei, la interesele economice ale României, la George Soros (într-o frază în care nu era clară relația dintre subiect și predicat) și a concluzionat că „în tot cazul, fiți foarte atenți să nu loviți major, în numele unor așa-zise interese culturale, în pâinea românului cel de toate zilele.”
  • Beatrice Tudor, deputat (PSD, deputat în circumscripția nr. 42 – București, secretar al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților), referitor la măsura nr. 10 din capitolul dedicat culturii din programul de guvernare a ținut să observe existența unor greșeli gramaticale.
  • Lucian Romașcanu (PSD, senator în circumscripția nr. 10 – Buzău, președintele Comisiei pentru cultură şi media a Senatului) a menționat numărul mare de mesaje primite în care i s-a solicitat să întrebe ministrul desemnat despre protejarea Roșiei Montante și faptul că dosarul de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial a fost asumat îdoar de ministrul culturii după care a încheiat cuvântarea cu „acum ne aflăm în fața unui proces care ne poate costa peste 4 miliarde de dolari, în caz că nu tratăm cu atenție acest lucru. Să aveți în calcul și această chestiune în caz că veți răspunde la întrebarea legată de Roșia Montană.”
  • Gheorghe Socotar (PSD, deputat în circumscripția nr. 28, Mureș) s-a exprimat că „intenția guvernului de a înscrie Roșia Montană în patrimoniul UNESCO împiedică efectiv desfășurarea afacerii pe care o proiectat-o Gabriel Resources și este un element de natură să ajute în procesul la curtea internațională de arbitraj, drept pentru că România se pronunță, se antepronunță asupra acestui posibil verdict”. Deputatul a dorit să știe dacă ministrul propus al culturii și guvernul PNL își asumă riscul, „mergând pe calea includerii Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO înainte de a avea o sentință de la curtea internațională de arbitraj”, ca „România să plătească o despăgubire care este echivalentă cu 2% din PIB, adică exact bugetul anual al Ministerului Apărării.”
  • Márton Árpád (UDMR, deputat în circumscripția nr. 15 – Covasna) a menționat că „ideea de a propune Roșia Montana pe Lista Patrimoniului UNESCO îi aparține președintelui nostru, domnul Kelemen Hunor”.

În cele 10 minute folosite pentru răspunsuri la unele dintre întrebările parlamentarilor, Bogdan Gheorghiu, ministru desemnat al culturii, s-a referit și la Roșia Montană. Transcriem cele afirmate de acesta în integralitatea lor.

„Legat de Roșia Montană, că s-a ridicat din mai multe părți această… această problemă. Roșia Montană e un subiect foarte delicat, fiind obiectul unui litigiu, după cum știm cu toții. În programul de guvernare, reprezenta, desigur, una dintre priorități, este pregătirea dosarelor pentru înscrierea unora dintre cele mai valoroase bunurile imateriale în lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității pentru reluarea procesului de includere a Roșiei Montană în patrimoniul UNESCO.

Trebuie urmărit cum se va termina procesul de arbitraj dintre compania Gabriel Resourses și statul român pentru investiția de la Roșia Montană, judecat de centrul internațional pentru reglementarea diferendelor relative la investiții din Washington. Procesul a început în 21 a șaptea 2015. Termenul următor pentru audierea părților este între 2 și 13 decembrie 2019. Tot atunci se vor stabili și termenele următoare… termenele următoare în proces. Procesul mai are trei etape de parcurs, din care penultima se referă la costuri și ultima va fi decizia finală. Termenele nu sunt precizate, de aceea trebuie urmărite deciziile care se vor lua… da în luna decembrie pentru a se știi calendarul final al procesului. Trebuie urgentate măsurile din partea statului român, atât pentru revizuirea dosarului ce trebuie depus la UNESCO, cât și pentru a vedea care este poziția acestuia la audierile din decembrie.”

Comisiile de cultură au dat un aviz favorabil propunerii de ministru, 14 parlamentari au votat pentru acest aviz, 5 au fost împotriva lui și 6 s-au abținut.

Programele de guvernare fac parte din hotărârile parlamentului pentru acordarea încrederii guvernului. Luni, 4 noiembrie, cu începere de la ora 14:00 este programată ședința comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care va avea loc prezentarea programului de guvernare şi a listei membrilor propuși ai guvernului, dezbateri și votul privind cererea de acordare a încrederii. După vot are loc numirea Guvernului de către președintele României.

Notăm că Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității are la bază Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (2003) acceptată de România prin Legea nr. 410/2006. Această listă este diferită de  Lista Patrimoniului Mondial UNESCO care se întemeiază pe Convenția privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural (1972) acceptată de România prin Decretul nr. 187/1990. Demersurile de recunoaștere a valorii universale a peisajului cultural minier de la Roșia Montană s-au făcut pentru înscrierea în cea de a doua listă de mai sus.

UNESCO a amânat luarea unei decizii în privința înscrierii în Lista Patrimoniului Mondial a sitului de la Roșia Montană, la mijlocul anului 2018, urmare a solicitării României. Guvernul a invocat pentru amânare, inexistența unei decizii finale în litigiul internațional între Gabriel Resources și țara noastră, litigiu în care compania solicită daune pentru neautorizarea exploatării miniere, deși proiectul minier nu a îndeplinit condițiile legale de autorizare. În spațiul public s-au exprimat mai multe argumente potrivit cărora înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial, decisă de UNESCO în baza unei evaluări a importanței culturale universale a sitului, nu poate afecta procesul având ca subiect neaprobarea proiectului minier de către România. UNESCO a acordat țării noastre posibilitatea ca în trei ani de la amânare să reia procedura de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial fără revizuirea dosarului. Ministerul Culturii este cel care, potrivit legii monumentelor istorice, „asigură îndeplinirea angajamentelor statului asumate prin convențiile internaționale referitoare la protecția monumentelor istorice, la care România este parte.”

Proiectul de program de guvernare care va fi supus votului Parlamentului este disponibil aici. Un draft al programului, într-un format care permite căutarea automată, a fost publicat aici. Înregistrarea video a audierii în ședința comisiilor reunite de cultură ale Parlamentului a lui Bogdan Gheorghiu, propunere de ministru al culturii, este disponibilă aici.