Asociațiile internaționale de ecologie se implică în scandalul exploatărilor de la Roșia Montană. Mariana Gomez Soto, coordonatorul unei mișcări globale împotriva mineritului, a fost la Cluj si a stat de vorbă cu cei interesați de efectele mineritului.

Mariana Gomez Soto reprezintă rețeaua internațională „Da pentru Viață, Nu Petru minerit”. Trăiește în Columbia, unde 200 de proiecte de exploatare a aurului așteaptă să fie aprobate, relatează Ştirile TVR.

La întâlnire au participat reprezentanții campaniei Salvați Roșia Montană și locuitorii comunei din Alba unde a început controversatul proiect de extragere a aurului.

În acest moment, lucrările sunt suspendate, iar între statul român și Gabriel Resources există un proces de arbitraj internațional. Compania canadiană cere statului român despăgubiri de peste patru miliarde de lei drept compensații pentru pierderile pe care susține că le-a suferit în urma nedemarării proiectului exploatării aurifere. Firma nu a obținut avizul de mediu pentru folosirea cianurii în procesul tehnologic.

Ecologista columbiană consideră că există alternative la promisiunile companiilor.

„Acesta este strategia companiilor să spună că oamenii care refuză mineritul refuză dezvoltarea și că vor fi săraci pentru totdeauna. Nu este adevărat! Noi am lucrat cu comunitățile locale pentru a întări economia locală bazată pe potențialul real al zonei, pe produse locale obținute în mod sustenabil din agricultură responsabilă” – Mariana Gomez.

Ea a postat pe profilul său de Facebook, următorul mesaj: ” Oamenii din Roșia Montană și-au apărat pământul ca să nu fie exploatat într-o carieră deschisă. După mai mult de 10 ani de luptă, guvernul a acceptat în final că concesiunea făcută companiei nu era legală. Mai mult de 14.000 de oameni au protestat pe străzi în România în semn de solidaritate. Acum compania continua să facă presiuni asupra oamenilor prin păstrarea unui număr mare de case pe care le-a cumpărat și lăsând patrimoniul să se degradeze pentru că ei să poată avea argumente pentru exploarare în continuare. Oamenii rămân, sunt oameni tari, calzi, care apără ferm modul lor tradițional de viață.“