Alba-neagra cu Roșia Montană în UNESCO

Rosia Montana pentru UNESCO

Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO va trebui să decidă, pe 24 iulie, dacă situl de la Roșia Montană este de valoare universală excepțională. Cu o a doua recomandare favorabilă din partea ICOMOS (Consiliul International al Monumentelor si Siturilor), organismul consultat de către comitet în deciziile sale, această recunoaștere nu ar trebui să fie una cu emoții. Totuși, ca și guvernul PSD-ALDE, în urmă cu doi ani, actuala guvernare pune în pericol obținerea recunoașterii internaționale.

În prima parte a zilei de luni, 29 iunie 2021, Dacian Cioloș a declarat pentru Comunitatea Declic că „va fi o discutie azi în Coalitia de Guvernare pe tema dosarului Roșia Montană la UNESCO. Pozitia USR PLUS e clar împotriva retragerii dosarului Roșia Montana de la UNESCO. Înțeleg ca premierul Cîțu ține foarte mult la aceasta retragere și la a restrange cererea de protectie UNESCO doar pentru minele romane, ceea ce e un pic absurd. (…) Noi în coaliție evident ne opunem retragerii, însă se pare că iarăși suntem singuri.(…)”. În cursul zilei, Dan Barna, copreședinte USR PLUS, a întărit public această poziție a formațiunii politice.

Tot luni, după ieșirile publice ale liderilor USR PLUS, premierul, Florin Cîțu a confirmat că subiectul Roșia Montană a fost discutat în coaliție și a afirmat că deocamdata nu s-a luat o decizie.

Mihai Goțiu, autor al amplei anchete jurnalistice „Afacerea Roșia Montană”, a arătat, într-o postare pe o rețea de socializare, că „potrivit colegilor USR PLUS din Guvern, „justificarea” lui Cîțu și a reprezentanților UDMR ar fi că prin acest demers s-ar evita plata unor despăgubiri către compania Gabriel Resources în cadrul arbitrajului de la Washington. Am mai spus-o de nenumărate ori și o repet: asta e o uriașă minciună! Includerea Roșiei Montane în UNESCO nu are cum să afecteze negativ litigiul cu compania canadiană. Patrimoniul de la Roșia Montană este inclus pe Lista Monumentelor Istorice din România, cu actualul perimetru, încă din anul 1992. Subliniez: 1992! Mai exact, cu mult înainte ca Gabriel Resources să aibă vreo legătură cu licența pentru aurul din Apuseni și chiar cu mult înainte ca această companie să existe! Includerea pe Lista Monumentelor Istorice (din 1992) oferă protecție patrimoniului de la Roșia Montană conform legislației românești. O eventuală includere a Roșiei Montane în UNESCO n-ar aduce absolut nicio protecție juridică suplimentară, ci doar ar facilita obținerea de fonduri pentru valorificarea patrimoniului cultural excepțional din Apuseni.”

În aceeași postare, Mihai Goțiu a mai arătat că „o a doua retragere a dosarului (după cea din 2018, făcută de Guvernul Dăncilă), ar decredibiliza România la UNESCO (unde mai avem și alte dosare în lucru), dar și întreaga diplomație românească, în ansamblul ei. Un astfel de gest de inconștiență ar reprezenta o încălcare gravă a promisiunilor publice făcute de PNL, dar și o trădare a intereselor legitime a comunităților din Apuseni și a zecilor de mii de cetățeni care au ieșit în stradă, în toamna anului 2013, pentru salvarea Roșiei Montane.”

Pe de altă parte, fie și în situația în care România și-ar retrage dosarul de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial și nu ar mai reveni asupra acestei idei pe perioada procesului (proces în care România este pârâtă doar colateral în relație cu înscrierea în UNESCO), Gabriel Resources a notificat România deja că demersurile de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial pot face subiectul unor noi procese ICSID.

Dezbaterile în alianța de guvernare vin după ce, pe 20 iunie, despre includerea Roşiei Montane în Patrimoniul Mondial s-a discutat în comisia UNESCO a Parlamentului României. Atunci, primarul comunei Roşia Montană, Eugen Furdui, și parlamentarul PNL Sorin Bumb, au susţinut să se propună Comitetului Patrimoniului Mondial amânarea deciziei, din nou, în vederea redelimitării sitului istoric, astfel încât pe viitor să se poată exploata zăcământul de aur.

În ciuda insistențelor celor doi, comisia parlamentară nu a luat o decizie potrivit propunerilor acestora. „Specialiştii independenţi ai UNESCO au recomandat înscrierea Peisajului Minier Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial, dar şi în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, şi va fi al 17-lea dosar care va intra în dezbaterea Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO. Comisia parlamentară pentru UNESCO a iniţiat această dezbatere, pentru că rolul nostru este să fim un element de echilibru şi de dialog între instituţii. Deciziile României în raport cu UNESCO sunt, însă, exprimate oficial doar de Guvernul României!”, se precizează într-o comunicare publică a comisiei parlamentare citată de Adevărul.

După ce, timp de 20 de ani, Roșia Montană Gold Corporation nu a reușit, în cadrul legal existent, să obțină o autorizare pentru proiect, a primit, în 2019, de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale, o prelungire cu cinci ani a licenței de concesiune pentru exploatare. O astfel de licență nu permite în mod neapărat exploatarea, fapt clar precizat de către legislație, atât în 1999, cât și în 2019, exploatarea putându-se realiza doar după îndeplinirea cerințelor legale, între care a acelora de protejare a mediului și patrimoniului cultural. O recunoaștere de către UNESCO a valorii culturale universale excepționale a sitului (independentă de voința României și având la bază expertiza științifică internațională a ICOMOS) nu ar aduce prejudicii în procesul ICSID, ci, din potrivă, ar sprijini ideea că neacordarea autorizației nu a fost un gest arbitrar, cum susține Gabriel Resources, ci unul justificat de necesitățile de protejare a patrimoniului cultural.

Peisajul Minier de la Roșia Montană a fost înscris în Lista Indicativă a României pentru Lista Patrimoniului Mondial, în 2016, având la bază o propunere a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice datând din 2011. Înscrierea din 2016 a fost urmată de depunerea dosarului necesar, în ianuarie 2017. După recomandarea favorabilă a ICOMOS, finalizarea procedurii de recunoaștere a valorii universale a unui sit se face de Comitetul Patrimoniului Mondial.

În anul 2018, cu două zile înainte de a fi analizat în vederea luării unei decizii privind recunoașterea valorii universale excepționale de către Comitetului Patrimoniului Mondial, guvernarea PSD-ALDE a solicitat și obținut returnarea dosarului. O astfel de solicitare din partea unei țări a fost fără precedent, returnările de dosar făcându-se de către UNESCO atunci când, după analiză, acesta solicita completări. Potrivit ghidului operațional UNESCO pentru implementarea Convenției Patrimoniului Mondial, astfel, procedura de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial a fost suspendată timp de cel mult trei ani. Ghidul prevede că un dosar returnat unei țări, în cazul în care nu este prezentat Comitetului UNESCO în trei ani de la returnare, trebuie să reia întreaga procedură de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial. În 2021 se împlinesc trei ani de la returnare astfel că o nouă solicitare de returnare a dosarului din partea României pune în pericol toți pașii realizați până acum.

Dacă programul de guvernare din 2019 se referea explicit la reluarea procesului de includere a Roșiei Montana în patrimonial UNESCO, cel actual, pentru perioada 2020-2024 nu se referă la înscrierea Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial, ci doar la o platformă „Roșia Montană” (fără a fi clar la ce face referire), transformarea localității într-un model de dezvoltare sustenabilă, bazată pe valorificarea patrimoniului cultural și natural și pe implicare civică, înființarea Muzeului Național al Mineritului Aurifer și realizarea PUG-ului.

Citește mai mult:
Care e treaba cu UNESCO?, RosiaMontana.Community, 27 iunie 2021