Statul român respinge acuzațiile Gabriel Resources potrivit cărora, prin acțiunile și inacțiunile sale, i-ar fi expropriat companiei investițiile în proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, provocându-i daune de peste 4 miliarde de dolari.
Contrapledoaria depusă la tribunal arată că Guvernul, fără să-și recunoască vreo culpă, recunoaște că teoretic, în cel mai rău caz, Gabriel Resources ar putea fi îndreptățită la despăgubiri din partea Guvernului doar pentru eventuala întârziere a începerii proiectului, însă în sumă substanțial mai mică, scrie profit.ro.
Gabriel Resources a acuzat România doar de exproprierea investițiilor, nu și de întârzierea proiectului și nu a estimat și solicitat daune și, pentru această a doua variantă, compania nu este îndreptățită la niciun fel de despăgubiri. Guvernul crede că tribunalul ar trebui să respingă reclamația și pretențiile și să oblige compania să-i deconteze statului român cheltuielile de arbitraj, se arată în contrapledoaria elaborată de echipa de avocați care reprezintă România în litigiul de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington. Aceștia mai susțin că nici demersul inițiat de România de includere a peisajului minier pe lista patrimoniului mondial UNESCO, nu constituie o dovadă a faptului că statul nu va permite implementarea proiectului.
„Afirmațiile reclamanților sunt eronate. Ministerul Culturii și-a declarat sprijinul pentru proiect în aprilie 2013 și nu și l-a retras, dincolo de demersul de la UNESCO și de prezența Roșiei Montană pe lista românească a monumentelor istorice. Dacă și când RMGC va respecta condițiile de autorizare, va obține certificatele de descărcare arheologică necesare (adică justiția va confirma validitatea certificatului aferent masivului Cârnic, contestată în instanță) și va obține licența socială de operare, Ministerul Culturii va procesa la acel moment orice solicitare de declasare a Roșiei Montană și va parcurge pașii potriviți în conformitate cu legea. Mai mult, demersul de la UNESCO se află într-o etapă inițială, iar rezultatul său este incert. Dacă va avansa cu succes și va deveni limpede că ar putea afecta negativ drepturile RMGC, Guvernul va lua măsurile potrivite în conformitate cu legea”, se arată în document.
Acționarul majoritar al RMGC, dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, susține, în documentele depuse la tribunalul de la ICSID, că i se cuvin despăgubiri de 4,37 miliarde dolari de la România ca urmare a blocării proiectului, care ar reprezenta o expropriere de către statul român a investițiilor sale, deși a investit efectiv în proiect, potrivit propriilor declarații, doar circa 760 milioane dolari. Se pare că pretențiile Gabriel Resources sunt calculate luând în considerare pierderile provenite din devalorizarea acțiunilor pe bursa din Toronto, de la 7,79 dolari/titlu în iulie 2011, până la mai puțin de 30 de cenți bucata, cât sunt în prezent. Cu alte cuvinte, Gabriel Resources nu vrea doar investițiile efective ale companiei în proiectul Roșia Montană, de circa 760 milioane dolari, ci de-a dreptul valoarea de piață a companiei rezultată din plasamentele și tranzacțiile cu risc asumat ale investitorilor în acțiunile companiei la data de 29 iulie 2011.
Campania Salvaţi Roşia Montană intervine în procesul cu Gabriel Resources