„Parlamentul sprijină Pactul ecologic european (n.r.: en. European Green Deal) și solicită obiective și mai ambițioase” este titlul comunicatului de presă al Parlamentului European lansat după adoptarea de către acesta, miecruri, 15 ianuarie, a unei rezoluții privind acest subiect.

„Parlamentul a sprijinit într-un mod covârșitor propunerea Comisiei pentru Pactul ecologic european și salută faptul că va exista coerență între toate politicile Uniunii și obiectivele Pactului ecologic. Agricultura, comerțul și guvernanța economică, precum și alte domenii politice, trebuie acum privite și analizate în contextul Pactului ecologic”, a declarat Pascal Canfin (RE, FR), președintele Comisiei pentru mediu, putem citi în comunicatul Parlamentului European privind Pactul ecologic european.

Proiectul de rezoluție B9-0040/2020 privind Pactul ecologic european, cu modificările din cadrul dezbaterilor, a fost adoptat, înregistrându-se: 482 voturi pentru, 136 împotrivă și 95 abțineri.

Niciun ales român nu a votat împotriva rezoluției. Europarlamentarii din țara noastră care s-au abținut au fost: Rareș Bogdan (PNL), Daniel Buda (PNL), Gheorghe Falcă (PNL), Dan-Ștefan Motreanu (PNL), Siegfried Mureşan (PNL), Cristian Terheş (PSD), Eugen Tomac (PMP). Celalți europarlamentari români, cu excepția Rovanei Plumb (PSD) care a fost absentă la ședință, au votat în favoarea rezoluției.

Cum ar fi putut arăta altfel rezoluția și cum au votat europarlamentarii români aceste alternative?

Renunțarea la combustibilii fosili
Rezoluția adoptată arată că Parlamentul „insistă că până în 2020 trebuie eliminate rapid subvențiile directe și indirecte la combustibili fosili în Uniune și în fiecare stat membru”. Pentru a se ajunge la această formulare au avut loc trei voturi: pentru adoptarea unei forme generale, pentru introducerea cuvântului „rapid”, apoi pentru stabilirea pragului „până în 2020.”

Formei generale, dintre europarlamentarii români, i s-au opus: Vasile Blaga (PNL), Rareș Bogdan (PNL), Daniel Buda (PNL), Cristian-Silviu Buşoi (PNL), Gheorghe Falcă (PNL), Marian Jean Marinescu (PNL), Siegfried Mureşan (PNL), Gheorghe-Vlad Nistor (PNL), Loránt Vincze (UDMR), iar Dan-Ștefan Motreanu (PNL) s-a abținut.

La introducerea cuvântului „rapid” Loránt Vincze (UDMR) a trecut în tabăra susținătorilor prevederii. Dar, s-au opus suplimentar celorlalți de mai sus: Clotilde Armand (USR), Traian Băsescu (PMP), Mircea Hava (PNL) și Iulian Winkler (UDMR). Dan-Ștefan Motreanu (PNL) și s-a menținut abținerea. În cele din urmă, la inserarea precizării „până în 2020” singurul ales român care a mai susținea amendamentul în integralitatea lui era Dacian Cioloș (PLUS), toți ceilalți opunându-se. De notat că un alt alineat al rezoluției precizează „toate sectoarele trebuie să își mărească ponderea energiei din surse regenerabile și să elimine treptat combustibili fosili.”

Parlamentul în aceeași rezoluție privind Pactul ecologic european a adoptat prevederi potrivit cărora „consideră că revizuirea planificată a orientărilor privind ajutoarele de stat ar trebui să reflecte obiectivele de politică ale Pactului ecologic european și să vizeze consolidarea și simplificarea investițiilor în soluții durabile, asigurarea unei eliminări treptate rapide a subvențiilor directe și indirecte pentru cărbune și combustibili fosili în UE și furnizarea de orientări pe deplin conforme cu obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de protecție a mediului pentru autoritățile naționale, regionale și locale, al căror rol va fi esențial pentru punerea în aplicare eficace și inovatoare a Pactului ecologic european; consideră că revizuirea ar trebui să permită sprijinul național pentru schimbările structurale datorate eliminării treptate a cărbunelui pe baza aceleiași condiționalități ca Fondul pentru o tranziție justă; subliniază că această revizuire nu ar trebui să slăbească ansamblul solid de norme ale UE în domeniul concurenței” și „consideră că tranziția echitabilă reprezintă mai mult decât un simplu fond, dar este o abordare politică în ansamblu susținută de investiții care trebuie să asigure că nimeni nu este lăsat în urmă și, de asemenea, subliniază rolul politicilor sociale ale statelor membre în acest context”.

Continuarea utilizării gazelor naturale
Potrivit formei adoptate, rezoluția evidențiază „nevoia de a ne asigura că utilizarea unor surse de energie precum gazele naturale are loc doar într-o etapă de tranziție, dat fiind obiectivul de a atinge neutralitatea climatică cel târziu până în 2050”. A existat un vot dacă să existe acest paragraf, dar fără să conțină cuvintele „are loc doar într-o etapă de tranziție”. Singurii parlamentari români care s-au opus acestei forme a alineatului au fost Traian Băsescu (PMP) și Iuliu Winkler (UDMR). Peste cateva secunde, potrivit parcursului votului stabilit la începutul ședinței, parlamentul a votat introducerea precizării „are loc doar într-o etapă de tranziție”. Singurul parlamentar român, care, o dată votat alineatul referitor la necesitatea utilizării gazelor naturale, a considerat oportună precizarea faptului că aceasta se referă la o perioadă de tranziție a fost Dacian Cioloș (PLUS).

Referitor la domeniul exploatării gazelor naturale, între amendamentele respinse a fost și amendamentul nr. 30 potrivit căruia, Parlamentul European „ își exprimă sprijinul pentru cea de a patra listă de proiecte de interes comun, care conține o serie de proiecte esențiale în domeniul gazelor, cu scopul de a dezvolta o rețea de transport a gazelor bine conectată și rezistentă la șocuri pentru UE și țările învecinate; este preocupat, de asemenea, de decizia BEI de a nu mai finanța proiecte de exploatare a gazelor naturale fără captarea și stocarea de CO2”. Parlamentarii români care l-au susținut au fost: Rareș Bogdan (PNL), Daniel Buda (PNL), Cristian-Silviu Bușoi (PNL), Dacian Cioloş (PLUS), Gheorghe Falcă (PNL), Marian-Jean Marinescu (PNL), Dan-Ştefan Motreanu (PNL), Siegfried Mureşan (PNL), Gheorghe-Vlad Nistor (PNL) și Iuliu Winkler (UDMR).

Nicio schimbare privind energia nucleară
Forma adoptată a rezoluției Parlamentului European nu se referă la energia nucleară, însă au existat mai multe amendamente care o vizau. Amendamentul nr. 1, care îi avea între inițiatori pe românii: Traian Băsescu (PMP), Rareș Bogdan (PNL), Gheorghe-Vlad Nistor (PNL), Dragoș Tudorache (PLUS) și Dan-Ștefan Motreanu (PNL), susținea „poziția că energia nucleară poate juca un rol în atingerea obiectivelor climatice”. Acesta a fost respins cu scorul: 294 voturi pentru, 351 voturi împotrivă, 57 abțineri. În procesul verbal al ședinței nu a fost notat votul nominal pentru acest subiect.

Prin amendamentul nr. 73, care nu a avut niciun român ca inițiator, de asemenea respins, se propunea exprimarea îngrijorării „cu privire la faptul că Comisia și unele state membre promovează energia nucleară ca soluție la criza climatică, în pofida chestiunii nerezolvate a gestionării deșeurilor nucleare și a provocărilor în materie de securitate și siguranță pe care le presupune.” Singurul parlamentar român care au votat în favoarea amendamentului nr. 73 a fost Adrian Dragoș Benea (PSD).

Prin amendamentul nr. 29, de asemenea fără inițiatori români, se „îndeamnă Comisia, în acest sens, să ia în considerare rolul indispensabil al energiei nucleare ca soluție pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon atunci când pregătește legislația secundară în cadrul de facilitare a investițiilor sustenabile”. Europarlamentarii români care s-au opus acestui amendament au fost toți cei din partea PLUS și USR, precum și Gheorghe Falcă (PNL). Amendamentul a fost respins.

Schimbările climatice nu sunt între motivele oficial valide pentru a fi refugiaț
Un amendament respins solicita UE „să sprijine și să promoveze instituirea unui statut de „refugiat climatic”, inclusiv o definiție internațională a azilului din domeniul climei” (amendamentul nr. 65). Acesta a fost respins cu 273 voturi pentru, 395 voturi împotrivă și 33 abțineri. S-au opus toți parlamentarii PLUS, PNL, PMP, UDMR și USR.

Pactul ecologic european vizează cadrul comerțului internațional
Potrivit rezoluției adoptate, Parlamentul European „subliniază că comerțul poate fi un instrument important pentru promovarea dezvoltării durabile și pentru combaterea schimbărilor climatice; consideră că Pactul ecologic european ar trebui să garanteze că toate acordurile comerciale și de investiții internaționale includ capitole solide, obligatorii și aplicabile privind dezvoltarea durabilă, inclusiv privind clima și mediul, care respectă pe deplin angajamentele internaționale și în special Acordul de la Paris, precum și normele OMC; salută intenția Comisiei de a face din Acordul de la Paris un element esențial al tuturor viitoarelor acorduri comerciale și de investiții și de a asigura că toate substanțele chimice, materialele, alimentele și alte produse introduse pe piața europeană respectă pe deplin reglementările și standardele pertinente ale UE”.

Cu câreva zeci de voturi pentru, paragraful ar fi fost completat cu „evidențiază că capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă (TSD) trebuie să includă măsuri disuasive eficace, în cazul unor încălcări grave și dovedite ale angajamentelor în materie de mediu și trebuie să fie reglementate de mecanismele generale de soluționare a litigiilor, pe picior de egalitate cu celelalte părți ale acordului” (amendamentul nr. 13). La vot, 314 parlamentari s-au exprimat pentru, 381 împotrivă, 10 s-au abținut. Dintre parlamentarii români, cei PSD și ProRomânia au votat în favoarea amendamentului, ceilalți exprimându-se împotrivă.

Parlamentul European a respins și amendamentul nr. 64. Potrivit acestuia, parlamentul „constată cu profundă îngrijorare că 100 de întreprinderi din întreaga lume sunt responsabile de 71 % din totalul emisiilor la nivel mondial; reiterează responsabilitatea întreprinderilor de a-și decarboniza activitățile; invită Comisia să prezinte o propunere privind o obligație de vigilență a întreprinderilor, care să implice răspunderea societăților-mamă pentru daunele aduse mediului și pentru încălcările drepturilor lucrătorilor și ale drepturilor omului care apar în lanțurile lor valorice globale”. Niciun parlamentar român nu a susținut această propunere.

Comunicatul de presă al Parlamentului European poate fi citit aici. Textul adoptat este disponibil aici. Amendamentele sunt încărcate online aici. Rezultatele voturilor poate fi urmărit aici (votul general) si aici (votul nominal).